Mai infasam bebelusii? Considerat odata obligatoriu pentru orice nou-nascut, infasatul este astazi subiectul unei aprinse controverse printre parinti si medici deopotriva. Teoria celui de-al patru trimestru spune ca infasatul recreaza, macar partial, mediul intra-uterin atat de cunoscut bebelusului si ii ofera siguranta de care are nevoie, prevenind colicile. Insa studii recente au aratat ca infasatul ar putea avea legatura cu afectiunile respiratorii ale sugarului si cu problemele soldului.

Pe vremea bunicilor noastre, orice copil era infasat strans intr-o patura si legat cu un cordon pentru a ajuta la indreptarea picioarelor. De fapt, este o traditie veche, care ne arata ca intelepciunea populara depaseste stiinta si cunostintele medicilor. Chiar inainte sa apara teoria celui de-al patrulea trimestru, mamicile stiau, instinctiv, ca un copil infasat este un copil linistit si fericit.

In ultimii ani, s-a renuntat la acest obicei, in ideea ca sugarul trebuie sa aiba libertate de miscare, sa-si poata folosi manutele pentru a explora lumea din jur si a-si atinge mama, sa-si poata exersa muschii prin miscari ale picioruselor. S-a constatat ca piciorusele se dezvolta perfect si cresc drepte fara sa fie legate strans.

Apoi a devenit tot mai populara teoria doctorului Karp, care spune ca primele trei luni de viata ale copilului reprezinta de fapt al patrulea trimestru de sarcina. Perioada de gestatie la oameni, spune teoria, era de fapt de 12 luni pana in momentul in care am devenit specie bipeda. In acest moment, bazinul femeii s-a ingustat si nasterea dupa 12 luni de sarcina a devenit imposibila, capul copilului fiind prea mare. De aceea, sarcina dureaza astazi doar noua luni, iar copilul care se naste este incomplet dezvoltat si necesita inca trei luni pentru ca organele lui, si in special creierul, sa se dezvolte. In aceasta perioada, nou-nascutul nu face decat sa manance si sa doarma si il deranjeaza orice lucru nou, care difera de cele cu care era obisnuit in uter: linistea profunda, lumina puternica, frigul, etc. Infasatul este unul din elementele care imita mediul intra-uterin, pastrand copilul fericit, linistit, in siguranta.

Avem impresia ca un nou-nascut are nevoie de aceeasi libertate de miscare ca si un copil mai mare. Dar sa nu uitam ca in uter, locul era foarte mic, iar asta nu il incomoda nicicum pe bebe. Acolo se simtea in siguranta. Lichidul amniotic ii atingea pielea, ca o mangaiere, iar uterul mamei il invaluia din toate partile. Acelasi efect il obtinem daca infasam copilul nu foarte strans intr-o paturica moale si pufoasa. Materialul strans in jurul lui, atingandu-i pielea ii da o senzatie de confort si caldura, facand intalnirea lui cu lumea mai putin dura. Astfel, nou-nascuti infsati plang mai putin, foarte rar fac colici si sunt mai linistiti.

Un copil care plange se calmeaza mult mai usor daca are manutele prinse pe partile corpului. Daca ele sunt libere, plansul declanseaza reflexul Moro (reflexul de speriere). Acesta se declanseaza, in mod normal, atunci cand copilul pana in trei-patru luni se sperie de ceva. Reactia lui va fi sa intinda manutele si picioarele, dupa care le aduce in pozitia initiala si incepe sa planga. Reflexul este declansat si de plansul caracteristic colicilor, ceea ce inseamna ca bebele are de doua ori mai multe motive se planga si foarte greu va putea fi calmat.

Si somnul este mai dulce, cand bebele e infasat. Studiile au aratat ca bebelusii care dorm infasati se trezesc mai putin pe parcursul noptii, iar daca se trezesc adorm la loc, singuri. Ritmul batailor cordului si al respiratiei este mai bun, deci sindromul mortii subite este mult mai rar daca sugarii sunt infasati.

Pana aici merg avantajele infasatului si pentru ca multi medici inca nu le recunosc, nu poti sti cum va reactiona copilul tau pana nu incerci.

Pe de alta parte, se pare ca ar exista si unele puncte slabe. Un studiu realizat de Universitatea din Ankara a aratat ca infasatul ar putea reprezenta un factor de risc pentru afectiunile respiratorii. Copiii care au fost infasati timp de trei luni, aratata concluziile studiului, prezinta uin risc de patru ori mai mare de a face pneumonie si infectii ale cailor respiratorii superioare. Si rahitismul este mai frecvent la sugarii infasati, probabil din cauza ca sunt mai putin expusi razelor solare si nu produc suficienta vitamina D.

Un alt studiu a aratat ca infasatul impiedica dezvoltarea normala a soldului. Pentru ca articulatiile din aceasta zona sa se dezvolte normal, copilul trebuie sa-si miste piciorusele sis a doarma cu ele in exterior, in pozitia unei broscute. Infasatul prea des si prea indelungat este cu atat mai periculos in primele luni de viata cand organismul se dezvolta cel mai mult.

Ca si in cazul altor subiecte controversate, mamei nu-i ramane decat sa testeze pe pielea ei (sau a bebelui) si sa vada cum se simte el cel mai bine. Sa nu uitam ca moderatia este cheia si copilul nu trebuie sa stea infasat tot timpul.