Prea multa curatenie strica - ipoteza igienei Stim cu totii ca sistemul imunitar, cel care ne protejeza impotriva bolilor si infectiilor se formeaza in timp. Cel al bebelusilor este foarte slab si nu cuprinde decat anticorpii primiti de la mama prin lapte. Pe masura ce creste, copilul va intra in contact cu tot mai multi germeni si va dezvolta un sistem imnunitar « adevarat », care sa-l protejeze pe parcursul vietii.

Numai ca in astazi, cand avem la dispozitie servetele umede, geluri antibacteriene, produse de curatat antibacteriene si multe alte facilitati menite sa extermine orice organism microscopic din jurul nostru, copiii traiesc intr-un mediu aproape steril. Nu mai intra in contact cu germenii si nu-si mai pot construi un sistem imunitar puternic. In acelasi timp s-a constatat ca a crescut, si inca mai creste, alarmant numarul cazurilor de astm, alergii si boli auto-imune. Astfel a aparut, in anii ’80, ipoteza igienei, sustinuta atunci, ca si acum, de o parte a comunitatii medicale.

Ipoteza igienei este o teorie care spune ca numarul tot mai mare al bolnavilor de astm si boli autoimune se datoreaza faptului ca sistemul imunitar al copiilor nu mai este atat de stimulat ca inainte si, in consecinta, nu mai este atat de performant. Sistemul imunitar, spun sustinatorii ipotezei, slabeste atunci cand nu este folosit, asa cum se atrofiaza muschii.

Cei care sustin ipoteza igienei considera ca anumite boli sunt provocate tocmai de curatenia in care traim. Apa noastra este perfect curata, fara urma de impuritati ; mancarea vine din conserve inchise, este gatita la temperaturi inalte sau congelata; ne stergem pe copiii pe maini cu servetele antibacteriene imediat ce au atins un obiect strain; ii tnem acasa, in compania bonei si evitam colectivitatile; ii tratam cu medicamente puternice dupa primul stranut ; ii vaccinam impotriva unor boli inofensive; ca sa nu mai spunem ca unii sugarii primesc lapte praf in biberoane sterilizate. Facem tot ce putem ca sa prevenim bolile copiilor, oricat ar fi ele de usoare, uitand ca, pe termen lung, rezultatele vor fi mai bune daca cel mic face boala, pentru ca astfel ar capata imunitate pe viata. Toti acesti factori si multi altii contribuie la slabirea sistemului imunitar al copiilor, ceea ce va duce, in timp, la boli autoimune, alergii, boala Crohn, scleroza multipla sau astm.

Imediat dupa aparitia ipotezei se credea ca pentru tratarea astmului cronic este bine sa mananci tarana sau sa te muti la tara, cazuri in care, sistemul imunitar ar fi mai bine stimulat. Sunt masuri drastice si inutile, daca nu chiar periculoase. Nu este cazul sa mergem atat de departe. Nici igiena excesiva nu este buna, dar nici nutrebuie sa cadem in extrema cealalta.

Totusi, se stie astazi ca au un sistem imunitar mai puternic si sunt mai putin predispusi alergiilor si astmului, acei copiii care au mers la cresa mai devreme de un an, care au crescut la tara, care au crescut cu un animal in casa pe scurt, acei copiii care nu au fost crescuti intr-un balon, intr-un mediu aproape steril.

Ne grabim sa ne protejam copiii impotriva microbilor de tot felul si uitam, se pare, ca noi, adultii de azi, nu am crescut inconjurati de substante antibacteriene, ca noi mangaiam animalele bunicilor si ne jucam in praf, ceea ce nu ne-a impiedicat sa crestem sanatosi, ba din contra.